Archive for septembrie, 2013
Chiftelute de linte
Sep 30th
Mie imi plac foarte mult chiftelele si de aceea am cautat o varianta vegetariana de a le prepara ca sa pot manca oricand si oricat fara sa-mi fac griji pentru sanatate. Am testat si chiftele din naut, dar nu am fost incantata de rezultat. Vreau sa incerc si chiftele din fasole rosie sa vad cum sunt. Pana una, alta insa, chiftelele din linte sunt in topul preferintelor mele. Sunt atat de asemanatoare la gust cu cele din carne incat aproape ca nu-ti dai seama ca nu contin nici fir de carne.
Iata ingredientele necesare pentru a prepara niste chiftele de linte cu adevarat gustoase:
Iata si ingredientele:
1 cana linte
1 ceapa medie
6 catei de usturoi sau dupa gust
1 morcov mic
½ cana pesmet sau paine bine uscata si faramitata
1 lingurita mustar
1 lingurita pasta de rosii
Sare si piper
1 lingura de patrunjel tocat
1 lingura de marar tocat
1 lingurita sos de soia
Optional:
1 ou sau, pentru vegetarieni, 1 lingurita seminte de in sfaramate si inmuiate in 3 linguri apa calda/1 lingura amidon de porumb
Cum se prepara:
Eu am folosit linte verde care seaman destul de bine cu carnea la aspect dupa ce fierbe – devine maronie. Lintea se fierbe cam 30-45 de minute, dar, atentie, este foarte important ca bobitele sa se inmoaie, dar sa ramana totusi intregi la fiert.
Cat timp lintea a stat pe foc, am dat morcovul pe razatoare, am tocat ceapa marunt si am trecut usturoiul prin presa pentru usturoi. Am luat un pumn de ciuperci si le-am tocat cubulete mici. Nu e neaparata nevoie sa puneti si ciuperci; chiftelele sunt foarte bune chiar si fara ele, dar mie mi se par mai gustoase asa.
Va sfatuiesc sa nu pasati lintea fiarta cu blenderul pentru ca nu va mai avea consistenta carnii, va fi prea pastoasa, asa ca asigurati-va ca o parte din boabe raman intregi sau sunt doar partial sfaramate. Puteti sa folositi o lingura de lemn pentru aceasta operatiune. Eu de obicei o strivesc in pumn.
Am amestecat apoi bine lintea pasata cu ceapa, usturoiul, morcovul ras, verdeata tocata si am adaugat mustarul, pasta de rosii si sosul de soia, dupa care am potrivit de sare si piper. Daca doriti, puteti adauga la chiftele si o mana de ciuperci tocate marunt, calite usor in prealabil si scurse de zeama.
Optional: Puteti sari peste urmatorul pas pentru ca se poate obtine consistenta potrivita a chiftelelor astfel incat sa nu devina sfaramicioase doar echilibrand corect cantitatea de pesmet/paine cu pasta de linte: Adaugati in amestec 1 ou si framantati cu o lingura de lemn.
Cand am fost multumita de consistenta “carnii tocate”, am format intre palme chiftelutele pe care le-am asezat in tava de la cuptor acoperita cu hartie de copt unsa cu ulei de masline. Le-am tinut pana s-au rumenit usor pe o parte (cam 15 minute) dupa care le-am intors cu o paleta de lemn si le-am lasat sa se rumeneasca si pe cealalta.
Le-am servit cu un sos din rosii decojite, ceapa, usturoi, felii decojite de lamaie, ulei de masline, sare si piper. De fapt, mi-am dorit sa fac o mancare de chiftelute in sos de rosii, dar chiftelele de linte nu pot fi lasate in sos – asa cum mi-a dovedit experienta, pentru ca absorb tot sosul exact ca un burete si se inmoaie de tot. Noroc ca nu le-am pus pe toate si am lasat cateva deoparte. Daca turnati sosul peste ele exact atunci cand le serviti si nu mai devreme, vor avea exact gustul chiftelutelor traditionale in sos de rosii.
Bomboane Mojito cu menta si lamaie verde
Sep 27th
Nu stiu daca ati incercat vreodata cocktailul numit Mojito. Eu l-am testat si mi-a placut foarte mult – e pe baza de menta, lamaie verde si rom – o combinatie racoritoare care te transporta instantaneu pe o plaja insorita din Jamaica, la umbra unui palmier, cu nesfarsitul ocean de turcoaz in fata ochilor. Aceste bomboane recreeaza foarte bine gustul cocktailului si, chiar daca a venit toamna, chiar daca ne asteapta zile din ce in ce mai racoroase, putem gusta inca aroma verii dintr-un bol plin cu bomboane verzulii.
Bautura energizanta naturala
Sep 16th
Ati ghicit, nu? La noi in familie micul dejun nu arata ca cel de la Mac: nici vorba de cafea cu hamburger sau cu un sandvis cu chifla din faina alba, sunca de provenienta dubioasa si branza cu E-uri. Si, atunci cand avem nevoie de mai multa energie, nu ne repezim la un energizant la cutie cu tone de zahar in el si alte substante periculoase pentru sanatate.
Apelam in schimb la storcator (cu conditia sa fim acasa, desigur) si preparam o bautura magica care ne ajuta sa ne simtim instant refrisati.
Noi ne incepem intotdeauna ziua cu un pahar de suc (facut cu storcatorul necentrifugal). O combinatie care ne place foarte mult si ne energizeaza este sucul din mere, tulpini de telina, portocala si morcov. De obicei, condimentam aceasta bautura cu putin ghimbir – doar o bucatica minuscula pentru ca altfel devine foarte iute. Pentru energizare maxima, dar si pentru gust, adaugam deasupra o lingurita de polen.
Acest minunat suc cremos este incarcat de vitamine, minerale si enzime. Stiati ca vitamina A (betacarotenul) din sucul de morcovi este absorbit de corp in proportie de 99%? Daca am manca pur si simplu morcovul, s-ar absorbi extrem de putin din aceasta vitamina atat de necesara organismului. Acest lucru este valabil pentru multe alte vitamine si minerale si mai ales in cazul persoanelor mai in varsta. O data cu imbatranirea, organismul nostru produce mai putine enzime care asigura digestia optima a alimentelor si de aceea absoarbe mai greu substantele nutritive din alimente. Sucurile de legume sau fructe sunt cea mai eficienta metoda de asimilare a acestora in cazul persoanelor varstnice , cu probleme de sanatate, dar si a celor mai norocosi, adica tineri si sanatosi
Studii de laborator recente confirma ca polenul, si mai ales cel crud, reechilibreaza flora bacteriana a intestinelor. Polenul protejeaza intestinele contra bacteriilor nocive, scade absorbtia de colesterol, ofera protectie contra unor tipuri de cancer. De asemenea, flavonoidele din polen contribuie la diminuarea pierderii de calciu din oase, prevenind osteoporoza, in vreme ce calciul si vitamina D, pe care le contine in cantitati importante, sunt implicate in intretinerea tesutului osos. Polenul imbunatateste si activitatea creierului. Este foarte util pentru persoanele care desfasoara munca intelectuala, deoarece le creste capacitatea de lucru si scade fenomenele de oboseala si reduce efectele stresului. Noi consumam polen si pentru ca ne place gustul – sunt ca niste bombonele, dar, spre deosebire de cele din comert, stim sigur ca sunt mult mai sanatoase.
Vinete umplute Imam Bayildi
Sep 13th
Aceasta reteta este de origine turceasca si poarta denumirea Imam bayildi care inseamna literalmente “Imamul a lesinat” si este unul dintre cele mai faimoase preparate culinare din bucataria turceasca.
Nu e doar un preparat cu un aspect deosebit si cu un gust extraordinar, dar are si o poveste in spate, asa ca e perfect pentru o masa la care aveti invitati.
Se pare ca intr-adevar a existat un imam care a lesinat de placer cand sotia i-a pregatit aceasta mancare, dar exista si o varianta mai amuzanta conform careia imamul ar fi lesinat de fapt atunci cand a aflat cat a costat, deoarece la prepararea sa intra destul de multa ceapa, usturoi si ulei de masline. Exista si o a treia versiune a povestii: un imam s-a casatorit cu fiica unui comerciant de masline a carei zestre consta in 12 vase cu cel mai fin ulei de masline din care pregatea in fiecare seara aceasta reteta. In a 13-a zi insa, ea nu i-a mai pregatit mancarea pentru ca se terminase uleiul. Cand a aflat asta, imamul a lesinat.
Dincolo de aceste relatari anecdotice, felul acesta de mancare este cu adevarat minunat si poate fi preparat si intr-o varianta mai light, cu mai putin ulei. Il puteti pregati si mai light, fara a praji deloc vinetele. Le taiati rondele, le acoperiti cu restul ingredientelor si le coaceti la cuptor cu putin ulei de masline si sos de rosii.
Noi am incercat varianta cu vinetele intregi si prajite pentru ca ne-a placut foarte mult cum arata.
Se poate servi rece sau calda pentru ca este la fel de gustoasa. Merge perfect cu o portie de salata verde cu castravete si ceapa rosie.
Iata si ingredientele:
4 vinete lungi si cat mai subtiri, ca sa se patrunda usor
6 linguri ulei de masline extravirgin
12 catei de usturoi cat mai mari
1 ceapa mare
2 ardei iuti, dar nu din sortimentul “foc de iuti”, mai degraba de iutime medie
2 rosii mari
1 mana mare de patrunjel proaspat
O jumatate de lingurita sare
Un sfert de lingurita piper macinat
O jumatate de lingurita indulcitor – zahar brun sau sirop de agave
Cum se prepara:
Am decojit vinetele, dar partial, astfel incat vanata sa aiba dungi succesive de coaja mov si de carne alba. Am turnat multa sare peste vinete si le-am lasat pe un fund de lemn sprijinit astfel incat sa stea oblic, iar atunci cand vinetele incep sa “transpire”, sucul sa se poata scurge. Astfel se elimina mare parte din acidul oxalic continut de vinete. Acesta este o substanta prezenta in plante, animale si in corpul uman. Acidul oxalic se leaga de moleculele de calciu si le impiedica absorbtia. Cand oxalatii devin prea concentrati in fluidele corporale, pot cristaliza si cauza probleme de sanatate. Acidul oxalic e principalul constituent al pietrelor la rinichi, de aceea ar trebui sa avem grija sa eliminam din vinete acidul oxalic inainte de a le consuma. Am lasat vinetele sa transpire din greu timp de 45 de minute si intre timp m-am ocupat de restul legumelor.
Am taiat ceapa in doua si apoi julienne (in jumatati de rondele cat mai fine, dupa care m-am ocupat de ardeii iuti. I-am taiat si pe acestia in rondele foarte, foarte subtiri. Am tocat una din cele doua rosii in cubulete mici, iar pe cealalta am dat-o pe razatoare. Am spalat si tocat patrunjelul.
Dupa toata aceasta activitate, am trecut la actiunea propriu-zisa si am turnat 1 lingura de ulei intr-o tigaie. Am pus calit ceapa si ardeii tocati impreuna cu cateii de usturoi decojiti, dar lasati intregi. Am adaugat 2 linguri de apa si amestecat tot timpul ca sa ma asigur ca ceapa nu se va arde. E important sa le tinem pe foc doar pana cand feliutele de ceapa devin translucide.
Dupa aceea am adaugat cubuletele de rosie, patrunjelul tocat, sarea, piperul si zaharul brun si le-am mai tinut pe foc cam 3 minute. Apoi am stins focul si le-am lasat sa se racoreasca.
Am clatit bine vinetele ca sa indepartez toata zeama de pe ele si le-am uscat foarte bine cu un servet de hartie. Am incins 2 linguri de ulei de masline intr-o tigaie si am calit vinetele pe fiecare parte pana cand s-au rumenit si au capatat o culoare aurie (cam 1-2 minute). Daca mai e nevoie mai adaugati 1-2 linguri de ulei.
Am scos vinetele din tigaie si le-am asezat intr-un vas de jena. Le-am despicat cu un cutit astfel incat sa se formeze o deschizatura ca un buzunaras. Atentie sa nu ajungeti cu cutitul pana in cealalta parte; vanata trebuie taiata doar pe jumatate. Am bagat mana in deschizatura si am largit-o cat mai mult posibil. Am turnat din umplutura cu o lingura in fiecare din buzunarase.
Am turnat rosia rasa si 2 linguri de ulei si am acoperit vasul de jena cu capacul. Puteti folosi si folie de aluminiu ca sa acoperiti vasul. In acest caz, faceti cateva mici gauri in folie ca sa poata iesi aburii. Deoarece capacul de la vasul de jena nu are nici o gaura, eu am tinut vinetele o jumatate de ora in cuptor acoperite si un sfert de ora fara capac.
Rezultatul il puteti vedea in poza. Gustul este dulce-acrisor si in el se intrepatrund toate aromele de la ceapa, usturoi si patrunjel.
Pizza cu blat de dovlecei
Sep 12th
Am testat o reteta simpla si rapida gasita pe Pinterest: nu e de fapt o pizza, dar are gust de pizza si asta e ceea ce conteaza
Este vorba de dovlecei taiati in jumatati, acoperiti cu rondele de mozzarella sau felii de cascaval peste care se adauga rondele de rosii. Eu am folosit jumatati de rondele pentru ca rosiile mele erau cam prea mari.
Pe langa dovleceii cu coaja verde deschis, de asta data am gasit la tara si dovlecei cu coaja galbena. Gustul e acelasi, doar culoarea difera, dar a fost o variatie interesanta pe farfurie. Am presarat aranjamentul rezultat cu sare si piper si i-am copt in cuptor pe hartie de copt unsa cu putin ulei de masline ca sa nu se lipeasca. Rezultatul a fost minunat. Am regretat doar ca nu am pus mai multe rosii.
Va recomand sa mai coaceti printre dovlecei si niste rosii cherry. Gustul lor usor acrisor se potriveste perfect cu dulceata dovlecelului si cu cascavalul/mozzarella care se topeste in gura. Ii mai puteti adaug si frunze de busuioc pentru a semana si mai mult cu o pizza margherita.