Adevarul despre lapte si calciu

Laptele este intr-adevar alimentul perfect, dar pentru vitei, nu pentru oameni. Si, chiar si pentru vitei, doar pana cand sunt intarcati. Omul este singurul mamifer care continua sa consume lapte dupa ce a trecut de perioada prunciei si unicul care consuma laptele altor specii.

Cel mai mare mit despre lapte, raspandit din plin si de industriile de profil este ca laptele constituie principala sursa de calciu si ne ajuta sa avem oase puternice, dinti sanatosi si, prin proteinele continute, muschi bine dezvoltati.

Dar vacutele de unde isi obtin calciul o data ce ele nu beau lapte? Raspunsul este simplu: din plante. Plantele constituie cea mai buna sursa de calciu asimilabil pentru organism.

Majoritatea oamenilor cred in prezent ca laptele constituie cea mai buna, daca nu chiar singura sursa de calciu. Trebuie sa recunoastem aici ca si nenumaratele reclame ale industriei producatoare de lactate au avut contributia lor. Este aceasta idee un mit sau un adevar incontestabil? Iata ce spun studiile despre tarile unde se inregistreaza consumul cel mai ridicat de lactate: tot aici se inregistreaza si cel mai mare numar de cazuri de osteoporoza. De asemenea, tarile cu cea mai mica incidenta a fracturilor si a osteoporozei inregistreaza si cel mai mic consum de lactate. De exemplu in China consumul de lapte este cu 90% mai mic decat in SUA, iar numarul de fracturi de sold este cu peste 40% mai mic. Care ar putea fi explicatia?

In SUA, s-a constatat ca peste 60% dintre americani nu isi acopera necesarul de calciu al organismului prin alimentatie. Cauza o constituie faptul ca un mineral ingerat, dar care nu e absorbit de organism nu poate aduce nici un beneficiu nutritional; importanta este cantitatea de calciu absorbit si nu cea consumata. Problema e ca, in lipsa mineralului sau pereche, magneziul, calciul nu are nici o valoare, iar aproximativ 75% dintre americani prezinta deficiente de magneziu. Magneziul contribuie la absorbtia calciului in oase, iar laptele de vaca nu contine suficient magneziu pentru a sustine acest proces, ceea ce conduce la acumularea de calciu in exces in organism. Efectul consta in acumularea in timp de depuneri de calciu nocive in articulatii si rinichi.

In plus, consumul de proteine de origine animala (inclusiv proteinele din lapte) cresc aciditatea din organism care cauta sa o neutralizeze apeland la calciul depozitat in oase. O dieta bogata in proteine urmata timp de cateva saptamani nu va avea probabil mare efect asupra sistemului osos, dar un consum ridicat de proteine pentru perioade indelungate creste, conform studiilor, riscul de fracturi.

Multe persoane prezinta intoleranta la lactoza, intr-un grad mai mic sau mai mare, avand astfel urmari mai mult sau mai putin severe variind de la balonare, gaze, crampe, afectarea tranzitului intestinal. Consumul de lapte este asociat si cu diverse alte probleme de sanatate cum ar fi diabetul, problemele cardiace, obezitatea etc.

Surse benefice de calciu
Desigur ca avem nevoie de calciu in alimentatia noastra, dar, dupa cum am evidentiat mai sus, laptele nu reprezinta cea mai buna sursa. Exista numeroase surse vegetale de calciu, mult mai benefice pentru sanatate si cu un continut cel putin la fel de mare din acest mineral, cum ar fi legumele verzi (in special cele din familia cruciferelor, cum ar fi broccoli), patrunjelul, smochinele uscate, semintele si nucile (susan, nuci, migdale). O foarte buna sursa nonvegetala de calciu o reprezinta pestele (somon, macrou si mai ales sardine).

Laptele de cocos sau de migdale (daca ne dorim un aliment care sa semene la gust cu laptele de vaca) contin de asemenea calciu, desi nu la fel de mult ca o ceasca de lapte de vaca. O alta varianta o constituie laptele vegetal imbogatit cu calciu (in prezent exista foarte multe sortimente, de exemplu de orez, hrisca, quinoa etc.) care echivaleaza ca si continut cu cel din laptele de vaca (300 mg la o cana).

Ce ne mai poate asigura oase sanatoase si un risc scazut de osteoporoza:
Sportul practicat in mod regulat
Activitatea fizica pune presiune asupra oaselor, iar organismul reactioneaza crescand densitatea masei osoase. Putem dansa, urca si cobori des pe scari, face jogging, juca tenis etc.

Un aport adecvat de vitamina D
Vitamina D este la fel de importanta pentru sanatatea oaselor ca si calciul. Aceasta actioneaza in 2 moduri complementare, si anume stimuleaza absorbtia calciului in sange si in acelasi timp reduce eliminarea sa la nivelul rinichilor. Cea mai buna modalitate de a o obtine este prin expunerea la soare (20 de minute zilnic sunt suficiente).

Cele mai recente studii au demonstrat ca in tari precum Japonia, India sau Peru, desi aportul de calciu este de 300 mg fata de 1000-1200 mg cat recomanda Academia Nationala de Stiinte din SUA sau 700 mg, doza recomandata in Marea Britanie, incidenta fracturilor este scazuta. Cauza principala o constituie practicarea exercitiilor fizice si mai ales miscarea in aer liber.

Suficienta vitamina K
Un continut redus de vitamina K a fost asociat cu densitate osoasa scazuta si risc sporit de fracturi de sold. Vitamina K se gaseste in special in legumele cu frunze verzi si cantitatea minima recomandata (110 micrograme) poate fi obtinuta prin consumul unei portii zilnice de legume cum ar fi broccoli, varza de Bruxelles, sau salata.

Limitarea consumului de cofeina, de proteine, de sare si de alcool
Acestea stimuleaza eliminarea calciului din organism si ar trebui sa reducem consumul lor pentru a ne asigura oase solide.

In concluzie
Sportul, expunerea regulata la soare combinate cu un aport moderat de calciu – de preferinta din surse vegetale pentru a ne asigura si vitamina K, dar si din peste – par sa constituie reteta ideala pentru sanatatea sistemului osos.

Comments

comments